Analizele de laborator sunt un instrument util pentru înțelegerea dezechilibrelor din organism și interpretarea mai ușoară a simptomatologiei asociate unor afecțiuni. Printre analizele de laborator comune, care pot face diferența între un diagnostic corect și unul imprecis, se află și analiza de fibrinogen. Interpretarea corectă a valorilor crescute ale fibrinogenului în diverse scenarii clinice este esențială pentru un plan de tratament adecvat.
Analiza de fibrinogen nu se recomandă atât de des precum analizele uzuale, de exemplu, colesterol, trigliceride, hemoleucogramă. Ea este pe lista de analize primite de la medicul specialist sau de familie doar când se suspectează probleme generate de valorile anormale ale fibrinogenului în contextul unor simptome și analize „proaste” care au legătură cu el.
O analiză de fibrinogen care indică valori prea mari ale proteinei ar putea fi un semnal de alarmă și va impune o analiză detaliată a istoricului medical și alte analize și teste pentru depistarea problemei reale din spatele valorilor crescute. Înțelegerea corectă a valorilor crescute ale fibrinogenului este cheia pentru tratamentul corect.
Ce este fibrinogenul și când e necesară o analiză de fibrinogen?
Fibrinogenul este o proteină din plasmă cu rol activ în hemostază (oprirea sângerării). Producția sa are loc în ficat și circulă în sânge. În procesul de coagulare, fibrinogenul este transformat în fibrină, care contribuie la formarea rețelei de cheaguri.
Pentru că este o glicoproteină mare (hexamer) codificată de 3 gene (FGA, FGB, FGG), timpul de înjumătățire este de 3-5 zile. În caz de leziuni vasculare se activează cascada de coagulare, se formează trombina, care transformă fibrinogenul în fibrină, iar fibrina polimerizează și se stabilizează, formându-se un cheag stabil.
Tot fibrinogenul ajută la agregarea plachetară, de unde rezistența mai bună a cheagului. Rolul său în inflamație (reactant pozitiv de fază acută) este confirmat în studiile medicale.
În inflamație și infecții, citokinele (IL‑6) stimulează ficatul să producă mai mult fibrinogen – crește în bolile inflamatorii și poate contribui la creșterea VSH/ESR (fibrinogenul favorizează agregarea eritrocitelor).
De regulă, testarea fibrinogenului, a nivelului său, este recomandată de medicul curant care se ocupă de tratarea și evaluarea unei sângerări, tromboze, coagulopatii, în speță medicul de familie, internistul, hematologul, cel de la ATI/urgență, chirurgul sau cel de la obstetrică-ginecologie.
Analiza de fibrinogen presupune recoltarea probei de sânge de la pacient și testarea în laboratorul de hemostază sau coagulare (analizor de coagulare).
Metoda uzuală pentru un „fibrinogen funcțional” este Clauss (dar și variante coagulometrice automate). Doar în suspiciuni de tulburare de coagulare se recomandă analiza, când avem sângerare excesivă și semne de deficit de coagulare, simptome tipice pentru fibrinogen scăzut: gingii care sângerează, echimoze ușoare, epistaxis frecvent, sânge în urină sau scaun, hemoptizie.
La rezultate anormale la testele de coagulare (PT sau aPTT anormale) sau în suspiciunea de coagulare intravasculară diseminată, medicul va aștepta rezultatele de la analiza de fibrinogen – este utilă și când se dorește monitorizarea severității și a tratamentului în fibrinoliză.
La femeile gravide, dacă apar complicații precum dezlipirea de placentă sau hemoragia obstetrică și fibrinogen cu valoare prognostică, analiza poate lămuri care e problema de fond.
Ca să avem rezultate relevante, plasma trebuie să fie „curată”, cu o centrifugare corespunzătoare și evitarea cheagului în probă. În rezultatele finale se raportează fibrinogenul funcțional (activitate).
În metoda Clauss sau coagulometrică, se adaugă un exces de trombină la plasma diluată și se măsoară timpul până la formarea cheagului, după care se transformă în concentrație (mg/dL sau g/L) pe baza unei curbe de calibrare.
Dacă se suspectează un fibrinogen „cantitativ” care e în regulă, dar „funcțional” prost, se recurge la testarea de fibrinogen antigenic (cantitatea de proteină), în paralel cu activitatea, pentru clarificarea discordanței dintre activitate și antigen.
Anticoagulante precum heparina pot altera determinarea fibrinogenului în funcție de tehnică, iar contaminarea cu trombocite va însemna rezultate atipice, irelevante.
Valori normale și anormale pentru rezultatele de la analiza de fibrinogen și ce arată o valoare crescută
În rezultatele de la analiza de fibrinogen, valorile normale pentru adulți vor fi 2,0 – 4,0 g/L (adică 200 – 400 mg/dL), dar acestea sunt valori generale, vor fi diferențe în funcție de laborator și de metoda de lucru. Un exemplu: la anumite laboratoare, normal poate însemna intervalul 200-393 mg/dL, la altele 194-448 mg/dL, cu praguri critice sub 80 mg/dL.
La copiii sub 1 an, valorile normale de referință pentru analiza de fibrinogen sunt 160 – 390 mg/dL, la 2 – 10 ani sunt 140 – 360 mg/dL, iar la preadolescenți și adolescenți sunt de 160 – 390 mg/dL.
Când auzim de „crescut” în cazul analizei de fibrinogen, trebuie să ne gândim la o valoare peste limita superioară a laboratorului, peste 4 g/L, însă în sarcină valorile pot fi mai mari (în trimestrul 3 se ajunge și la 500 mg/dL).
Când auzim însă „scăzut”, trebuie să interpretăm prin consum, sinteză redusă (insuficiență hepatică avansată) sau deficit congenital.
O valoare mult prea crescută a fibrinogenului este un semnal de fază acută, inflamație și stres biologic, deci în niciun caz o afecțiune de sine stătătoare.
În inflamații și infecții acute și cronice, fibrinogenul crește ca reactant de fază acută; în boli inflamatorii cronice (boli autoimune), se menține crescut săptămâni întregi. În caz de traume, operații, leziuni tisulare, e normal să crească fibrinogenul și rămâne crescut săptămâni iarăși.
Terapia estrogenică poate fi o cauză pentru fibrinogen crescut (în context clar de reactant de fază acută și metabolism hepatic). Sindromul nefrotic va însemna și el fibrinogen crescut (ficatul crește sinteza unor proteine, apare riscul trombotic).
Unele boli hepatice sau ciroza ar putea genera un fibrinogen crescut, dar dacă e boală hepatică avansată, sinteza scade și fibrinogenul care circulă scade. Diabeticii și cei care suferă de obezitate au fibrinogenul crescut, coagularea intravasculară diseminată compensată va duce la fibrinogen anormal de mare în sânge, la fel și neoplaziile, cancerul (prin inflamație sistemică).
Un fibrinogen cu valori anormal de mari este si marker asociat cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare, de tromboembolism arterial, de inflamație specifică aterosclerozei. Dacă fibrinogenul rămâne persistent crescut (săptămâni), se extinde evaluarea cauzelor frecvente, cu evaluarea și depistarea unui focar infecțios, a unei inflamații cronice, a bolilor autoimune/inflamatorii, a obezității/diabetului, a sindromului nefrotic (proteinurie), a bolii hepatice sau a neoplaziei.
Renunțarea la fumat și scăderea în greutate pot reduce fibrinogenul din organism (în două săptămâni poate să scadă fibrinogenul dacă nu mai fumezi zi de zi). Dar scăderi vizibile cu tratamente adecvate se văd după 1-2 săptămâni, dacă inflamația și alte cauze care au dus la creșterea valorilor se rezolvă.
După agresiuni tisulare, fibrinogenul revine la valori apropiate de cele normale în 6 săptămâni.
Fibrinogenul crescut nu are simptome specifice, simptomatologia apare din cauze subiacente. În context clinic de hipercoagulabilitate, semnele de alarmă care te vor trimite la camera de gardă sunt: durere sau umflare asimetrică de gambă, durere toracică și lipsă de aer, hemoptizie, deficit neurologic brusc, stare generală de rău agravată.
MedLife are o rețea extinsă de laboratoare și puncte de recoltare, oferind acces rapid la tehnologie de ultimă generație și personal medical înalt calificat pentru rezultate relevante la analiza de fibrinogen.
Toate laboratoarele MedLife sunt acreditate RENAR și respectă cele mai noi și moderne standarde internaționale de calitate, punând la dispoziția pacientului peste 2.000 de tipuri de analize ce acoperă: biochimie, hematologie, coagulare, imunologie, microbiologie, anatomie patologică, citologie, biologie moleculară și toxicologie, plus teste complexe realizate în laboratoarele centrale sau în parteneriat internațional.
În cele 40 de laboratoare și peste 240 de puncte de recoltare, pacienții cu probleme legate de fibrinogen se pot programa rapid telefonic sau online pentru recoltări, cu eliberarea rezultatelor într-un interval scurt. În baza rezultatelor, diagnosticarea este promptă, iar monitorizarea corectă a tratamentelor este mai eficientă.
Pacienții care au nevoie de analiza de fibrinogen din București, Ilfov și împrejurimi pot accesa oricând serviciul de recoltări 24/7, inclusiv în weekend și în afara orelor convenționale, pentru testare rapidă și în confort sporit.
Rețeaua MedLife garantează trasabilitate, acuratețe, opțiuni variate de recoltare și echipe dedicate de medici pentru interpretarea corectă a rezultatelor analizei de fibrinogen și găsirea celui mai bun plan de tratament personalizat.
Prețurile pentru analiza de fibrinogen la MedLife sunt 36 RON pentru fibrinogen, cu rezultat eliberat în 2 zile lucrătoare, pentru criofibrinogen 17 RON, cu rezultat eliberat în 5 zile lucrătoare. Identificare mutaţiei – 455 G>A în gena pentru fibrinogen va costa 302 RON, cu rezultat eliberat în 16 zile lucrătoare.
