În multe clădiri din întreaga lume, mai ales în hoteluri și zgârie-nori, lipsește butonul pentru etajul 13. Această practică nu este o greșeală de proiectare, ci rezultatul unei convingeri adânc înrădăcinate în anumite culturi: numărul 13 aduce ghinion. Fenomenul nu este universal, dar se regăsește frecvent în țări occidentale, în special în Statele Unite, Canada și anumite zone din Europa.
Superstițiile legate de cifre au influențat arhitectura, urbanismul și comportamentul colectiv, chiar și în societăți moderne și laice. Motivele pentru care anumite etaje sunt „sărite” din lifturi sau numerotare sunt variate și au rădăcini în tradiții religioase, mitologice sau evenimente istorice.
De ce este numărul 13 considerat nefast?
Asocierea cu ghinionul are mai multe surse. În cultura occidentală, una dintre cele mai răspândite teorii provine din mitologia nordică, unde la o cină a zeilor a apărut al treisprezecelea invitat nepoftit – Loki – iar în urma acelui episod a început un lanț de evenimente tragice.
Totodată, în tradiția creștină, la Cina cea de Taină au participat 13 persoane, iar cea de-a treisprezecea a fost Iuda Iscarioteanul. Mai mult, execuțiile publice aveau loc adesea vinerea, iar combinația „vineri 13” a devenit sinonimă cu ghinionul.
Țări în care lipsește etajul 13 din lifturi
Nu este doar un mit urban. În multe țări, dezvoltatorii imobiliari aleg să elimine etajul 13 de pe panoul liftului sau să-l redenumească, pentru a evita frica potențialilor chiriași sau clienți.
- Statele Unite ale Americii: în majoritatea hotelurilor mari, etajul 13 este omis. Se trece de la 12 la 14 direct. De asemenea, avioanele comerciale ale unor companii nu au rândul 13 de locuri pentru pasageri.
- Canada: o practică similară este întâlnită, mai ales în marile orașe. Clădirile de birouri și hotelurile omit adesea etajul 13.
- Regatul Unit și Irlanda: deși nu la fel de frecvent, anumite clădiri rezidențiale sau comerciale sar peste numărul 13.
- Germania: în unele hoteluri moderne, etajul 13 este evitat sau redenumit, deși percepția generală asupra numerelor este mai pragmatică decât în America de Nord.
Această alegere nu are bază tehnică, ci ține exclusiv de dorința de a nu incomoda superstițioșii. Deși poate părea o decizie minoră, impactul asupra marketingului imobiliar este considerabil, mai ales în domeniul hotelier, unde percepția clientului este extrem de importantă.
Redenumirea etajului 13
Pentru a menține continuitatea tehnică și totodată pentru a evita neîncrederea, unele clădiri aleg să redenumească etajul 13 sub alte denumiri:
- Etajul 12A: este o soluție frecvent întâlnită, în special în America, pentru a evita complet cifra 13.
- Mecanic sau tehnic: unele clădiri îl marchează drept „mezanin” sau „nivel tehnic”, chiar dacă are aceleași funcții ca celelalte etaje.
- Nivel administrativ: în clădirile de birouri, poate fi etichetat ca nivel administrativ sau privat, inaccesibil publicului larg.
Aceste soluții nu elimină etajul fizic, ci doar îl „ascund” din perspectiva utilizatorului obișnuit.
Superstiții similare în alte culturi
Fobia de numere nu este specifică doar numărului 13 sau culturii occidentale. Alte regiuni din lume au propriile cifre considerate nefaste, care influențează felul în care sunt construite sau numerotate clădirile.
- Numărul 4 în cultura chineză: în multe zone din Asia de Est, cifra 4 este asociată cu moartea. Pronunția sa este similară cu cea a cuvântului „moarte” în chineză (死 – sǐ). Prin urmare, etajele 4, 14 sau chiar 44 sunt adesea evitate.
- Numărul 9 în Japonia: în limba japoneză, 9 poate fi pronunțat „ku”, care amintește de cuvântul „durere” sau „suferință”. Acest lucru a dus la excluderea lui din spitale și aziluri.
- Numărul 17 în Italia: în tradiția italiană, 17 este considerat aducător de nenorociri, deoarece scris în cifre romane (XVII) poate fi rearanjat în VIXI, ceea ce în latină înseamnă „am trăit” – o expresie asociată morții.
Aceste percepții culturale au efecte concrete: companiile aeriene sar peste rândurile 4 sau 9 în avioane, spitalele evită camerele cu aceste numere, iar în clădirile rezidențiale ele sunt înlocuite cu litere sau pur și simplu eliminate.
Impactul psihologic și comercial
Superstițiile pot părea, la prima vedere, fără efect real, însă ele influențează profund deciziile consumatorilor. Frica de numărul 13 – cunoscută și sub denumirea de triskaidekafobie – afectează nu doar percepțiile personale, ci și comportamentul de achiziție.
Mulți oameni refuză să locuiască la etajul 13 sau să rezerve camere cu acest număr. În imobiliare, apartamentele de la acest etaj pot fi mai greu de vândut sau închiriat. Dezvoltatorii preferă să evite orice risc și să elimine complet problema prin omiterea numărului.
În industria hotelieră, impactul este și mai vizibil. Turistul modern, chiar dacă nu este superstițios, poate fi influențat subconștient de numerotare. Pentru a nu genera disconfort, hotelurile aleg varianta sigură: eliminarea etajului 13.
Reacții și schimbări recente
În ultimii ani, au existat inițiative în unele țări de a renunța la astfel de practici, considerându-le desuete sau chiar discriminatorii. În Statele Unite, anumite autorități locale au emis recomandări ca etajele să fie numerotate logic, fără sărituri, pentru a nu crea confuzii în situații de urgență.
De asemenea, în China, tot mai multe clădiri moderne păstrează toate etajele numerotate normal, ca semn al renunțării la tradițiile care pot afecta transparența sau accesibilitatea.
Ce spun proiectanții și inginerii
Inginerii și arhitecții afirmă că etajul 13 există fizic în orice clădire, chiar dacă nu este marcat astfel. Liftul urcă aceleași niveluri, iar structura de rezistență rămâne neschimbată. Singura diferență este marcajul vizual.
Mai mult, în unele cazuri, etajul 13 este folosit pentru instalații sau echipamente tehnice, evitând complet accesul publicului. Aceasta devine o soluție practică: spațiul nu este irosit, dar nici nu stârnește suspiciuni în rândul clienților.
